Impossible is nothing!

Ca sa incepem saptamana inspirati, am facut o mica culegere de filmulete cu aplicatii creative pentru diverse joburi.

1. O scrisoare de intentie extrem de inventiva, creata de Gareth Cash:

2. Un CV video (animat):

3. Aplicatie pentru un post de Junior Project Manager la Pollenizer:

4. Experimentul lui Alec Brownstein pentru a-i convinge pe cei de la Google sa il angajeze:

 

 

Digital Divas Conference

Maine are loc Digital Divas Conference, un eveniment destinat in special femeilor, organizat de catre Evensys  impreuna cu Avon Romania si are ca scop crearea unui spatiu de intalnire si socializare intre bloggeri, companii si agentii.

De ce sa participi:

• Descoperi care sunt cele mai noi oportunitati din social media
• Inveti cum sa iti trasformi pasiunea pentru retele sociale intr-un job
• Afli care sunt provocarile industriei
• Te intalnesti si interactionezi cu profesionisti din domeniu

Conferinta Digital Divas este un eveniment unic despre inspiratie, comunicare, networking si implicare, despre resursele si oportunitatile de care femeile pot beneficia in ziua de azi pe Internet. Evenimentul iti va arata cum sa iti dezvolti cariera si iti va prezenta experienta altora, care te vor inspira, vor discuta idei si oferi resurse, subliniind cum era digitala influenteaza viata si felul de a comunica atat in viata personala cat si profesionala.

Pe langa toate aceste beneficii am inteles ca ne sunt rezervate si o serie de surprize, din partea organizatorilor asa ca de-abia astept sa particip.

Evenimentul va putea fi urmarit live fie pe site-ul Digital Divas fie pe pagina de  Facebook.

Ne vedem acolo!

Inteleptisme

Cel putin o data pe zi, apar la cautarile care imi aduc vieweri pe blog, una dintre sintagmele: „interviu pentru post de recruiter” sau „ce sa fac sa devin recruiter?”, „fisa postului de recruiter”. Se pare ca e un job mult mai in voga decat credeam.

Nu e de mirare ca motoarele de cautare sunt pline de astfel de intrebari, cele mai multe dintre ele (presupun ca) vin din partea tinerilor absolventi care nu au idee ce inseamna cu adevarat sa fii un recruiter sau un om de resurse umane in general. Normal, pentru ca sunt curiosi. Din pacate in scoala nu invata prea multe despre cum sa se comporte la serviciu, iar succesul unui astfel de job sta in comportament si in personalitate. Ca sa fii capabil sa faci networking la toate nivelele, sa sustii interviuri, sa selectezi candidatii potriviti si sa iti asumi responsabilitatea pentru omul pe care l-ai propus mai departe, ai nevoie de o personalitate puternica, de o minte agera si de foarte multa incredere in tine. Desigur, toate acestea, slava Domnului, pot fi deprinse, intr-o mai mica sau mai mare masura.

Daca eu, cea din prezent, m-as putea intalni cu mine, cea de acum 5 ani, cand am realizat ca asta e ceea ce imi doresc sa fac, m-as lua frumos de-o parte si mi-as spune urmatoarele:

• Citeste cat mai mult si invata sa comunici; dezvolta-ti vocabularul si incearca sa afli cat mai multe despre tot ce se intampla in jurul tau (fii la curent cu evolutia pietei, cu schimbarile politice, cu tehnologia, etc. 

• Nu incerca sa te fofilezi in fata situatiilor grele sau a persoanelor dificile. Infrunta-le si spune ce ai de spus. Intotdeauna fii tu insati si nu te lasa convinsa sa faci ceva cu care nu te simti confortabil.

• Inlatura prejudecatile cand pornesti o conversatie cu o persoana pe care tocmai ai cunoscut-o. Oamenii te vor surprinde mereu.

• Nu-ti fie teama sa pui intrebari, oricat de stupide le-ai putea considera.

• Fii autodidacta. Nu te baza numai pe studii, incearca sa acumulezi experienta si din alte surse decat manualele recomandate de profesori. Eu am ajuns la concluzia ca masterul nu ajuta foarte mult atunci cand vine vorba de lucruri practice. Cel mai bine pentru un novice ar fi sa aiba un mentor de la care sa “fure” meserie. La master nu te invata nimeni cum sa sustii un interviu cu un candidat, cum sa faci headhunting sau care sunt tacticile pe care sa le folosesti cand dai un “cold call”. Sunt anumite activitati pe care doar cineva din “inside” ti le poate “preda”. In scoala nu ti se spune ce te asteapta dupa ce termini cu doctrina, nu esti pregatit absolut deloc pentru realitatile din piata sau pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi care pot aparea la un loc de munca. Faptul ca inveti niste filozofii interesante despre care poti la fel de bine sa citesti si singur si sa redactezi niste lucrari despre teorii abstracte, nu prea iti e de mare folos atunci cand esti fata in fata cu oameni reali si probleme dintre cele mai diferite de rezolvat.

• Oamenii sunt in general destul de dificili iar uneori pot fi de-a dreptul rai si nesimtiti. Unii se vor lega de tine, mai ales la inceput cand nu stii prea multe. Nu lua toate actiunile pe care acestia le fac la modul personal si nici nu pune prea mare pret pe cuvintele pe care ti le adreseaza. Sunt doar cuvinte.

• Disputele fac parte din viata si te ajuta sa iti  cladesti caracterul. Actioneaza intotdeauna in asa fel incat sa fii cu constiinta impacata.

• Niciodata, orice ai face, nu vei reusi sa ii multumesti pe toti; cineva, undeva, candva dintr-un oarecare motiv o sa fie nemultumit de munca pe care ai depus-o. Get over it!

• Miniciuna are picioare scurte si paroase. 🙂 Decat sa incerci sa dregi busuiocul cu o gogonata, mai bine spune adevarul si incearca sa repari ce mai poti. E o regula a universului ca adevarul sa iasa la iveala, cand te astepti mai putin.

• Nu vei primi nimic pe sistemul „pica para malaiata..”.Crezi ca daca stai cuminte intr-un colt si o sa faci tot ceea ce ti se spune cu sfintenie ti se vor intampla tot felul de promovari minunate si vei avea parte de tot ce ti-ai dorit? Ei bine, nu e chiar asa. Trebuie sa te zbati sa reusesti, dar mai ales sa ceri.

• Argumenteaza-ti ideile. Atunci cand aduci argumente solide in favoarea spuselor tale vei reusi sa convingi interlocutorul si vei fi perceputa ca o persoana bine informata si care stie ce vorbeste. Asa ca, documenteaza-te inainte sa deschizi gura.

• Networking-ul conteaza foarte mult. Incearca consolidezi relatii tot timpul, sa cunosti oameni noi, sa pastrezi legatura cu cei pe care i-ai cunoscut si sa mentii un dialog cu ei de-a lungul timpului astfel incat sa poti apela la ajutorul lor daca vei avea vreodata nevoie.

 

Asadar si prin urmare, copii, daca vreti sa deveniti recruiteri/ specialisti/ generalisti in resurse umane si aveti o tona de intrebari, nu ezitati sa le adresati aici pe blog. Ma gasiti oricand pentru un sfat sau o parere.  

 

 

 

 

Cei mai doriti angajatori din 2012

Conform studiului “Cei mai doriti angajatori ai anului 2012” initiat de Catalyst Consulting, iata care sunt companiile in care candidatii si-ar dori sa lucreze:

Trenduri in motivare

In timp ce sunt o adevarata utopie in multe dintre companiile romanesti, in tarile din Europa si SUA beneficiile pot cantari foarte mult in decizia unui candidat valoros de a lucra pentru o companie sau alta.

Pentru multi dintre angajati, nu salariul ( contrar parerii majoritatii angajatorilor) este factorul motivational numarul unu, ci recunoasterea. Daca managerii ar studia mai mult despre ce inseamna motivatie intrinseca si despre recunoasterea meritelor angajatilor, ar economisi foarte multi bani anual. Pentru ca in primul rand recunoasterea nu costa si nici nu este o activitate consumatoare de prea mult timp. Iar rezultatele sunt neasteptat de bune: angajatii care sunt recompensati corect si se simt apreciati de catre managerul lor direct au o satisfactie a jobului mult mai mare si implicit dau un randament mai bun.

In Romania, sistemul se bazeaza de cele mai multe ori pe pedepse, decat pe recunoastere. Omul isi face treaba de frica si nu are nici cea mai mica placere sau satisfactie. Dar,deja acesta e un alt subiect de dezbatut.

Altceva vroiam sa va impartasesc. Iata o lista cu cele mai “neauzite” si originale practici pe care angajatorii straini le folosesc in motivarea angajatilor:

-Zile de concediu in plus fata de cele legale sau stabilite prin contractul de munca;

-Ziua de nastere – libera;

-Scaune pentru masaj;

-Masaj profesionist ( angajarea unui maseur);

-Sala de recreere cu console de jocuri, billiard, tenis de masa, etc;

-Pista de alergat indoor ( dispusa in jurul cladirii);

-Pranzul gratuit pentru toata lumea (din cand in cand);

-Bilete gratuite la teatru/ film;

-Vouchere pentru diverse activitati/ produse pentru cei care nu merg la film si la teatru;

-Posibilitatea de a folosi masina companiei pentru diverse deplasari (si in afara programului de serviciu);

-Abonamente la sali de fitness, dans etc.

-Cursuri educationale gratuite pentru angajati sau traininguri;

-Cosuri cu fructe;

-Cafea preparata de un barista adevarat;

-Oferirea unei asigurari de viata;

-Montarea unui ATM in cladirea firmei, astfel incat angajatii sa nu mai fie nevoiti sa mearga pana la banca.

-Decontarea carburantului pentru cei care vin cu masina la locul de munca;

-Employee of the day/ month ( castigatorul este rasplatit prin mici atentii).

-Emailuri de multumire/ lauda/ incurajari/ sustinere de la superiorul direct;

Sunt curioasa in Romania care sunt practicile de motivare ceva mai speciale, in afara de clasicul salariu cu tichete de masa. Voua ce v-ar placea sa primiti?

 

 

De ce voluntariat

Incepand de saptamana aceasta sunt membra a Asociatiei Young Initiative, in calitate de HR Specialist.

Pentru ca nu prea am interactionat cu asociatiile non-guvernamentale decat de la distanta, nu am avut ocazia sa aflu cum functioneaza si despre ce este vorba pana la urma intr-o astfel de structura.

Nu stiu exact care a fost punctul in care mi-am dat seama ca vreau sa mai fac si altceva in afara de job, dar cred ca vine un moment in viata fiecaruia dintre noi in care ne intrebam ce am facut, cand tragem linie si vrem sa vedem rezultate.

Multi dintre cunoscutii mei au spus „aaa, e fara plata”, cand le-am zis ca am fost cooptata ca membru in AYI,  „si ce esti asa entuziasmata?” (sorry guys ca va denigrez, da’ asa ati zis).

Sunt oameni care nu concep sa isi ofere timpul pretios pentru a face ceva creativ, bun, sa ajute fara sa fie platiti pentru asta. Din cauza ca nu au incercat niciodata, nu au simtit fiorul acela pe care il ai cand faci un lucru fara sa te astepti la rasplata, cand ajuti niste oameni fara sa fii ridicat in slavi si cand te implici din suflet pentru ca asa simti si nu pentru bani.

Ma bucur foarte mult sa fac parte din acesta echipa de tineri talentati si implicati, care au finalizat o serie de proiecte foarte interesante din dorinta de a aduce o schimbare societatii in care traim, de a crea un mediu mai bun in care tinerii sa se dezvolte si sa devina adultii integri de maine.

Pentru cei care sunt interesati sa afle mai multe detalii despre Asociatia Young Initiative, pot accesa site-ul lor si de asemenea pot vedea roadele muncii membrilor acesteia pe Blogunteer  si in noul spatiu de socializare destinat tinerilor, proaspat lansat –  Bibliolounge.

Oricine poate sa faca HR?

Am avut din nou vesnica discutie cu cineva, despre cum oricine poate face HR, cum ca nu ai nevoie de abilitati speciale, nu trebuie decat sa ai o bruma de bun-simt.

Inainte de a intra din nou in aceasta polemica, trebuie sa lamuresc cateva aspecte: atunci cand ma refer la HR, includ in expresie toate activitatile intreprinse de un om de resurse umane (recrutare si selectie, evaluarea performantelor, analiza muncii si proiectarea fiselor de post, compensatii si beneficii, administrarea dosarelor personalului) intr-o maniera profesionista, exact asa cum scrie in cartile de specialitate si in legislatie. Pentru ca daca ne gandim la documentele printate intr-un dosar jerpelit pus in ordine alfabetica in dulap, da, oricine poate face asta.

Am avut ocazia in ultimele saptamani sa caut un om de HR, asa ca am avut cateva interviuri cu persoane care sustineau ca au experienta in toate activitatile insirate mai sus. Din pacate, cred ca la noi, HR-ul fiind facut „dupa ureche”, multi nu stiu ce presupune sa ai un plan de resurse umane si ce inseamna cu adevarat departamentul de recrutare. Angajatii nu stiu care le sunt drepturile si chiar daca ar sti atunci nu au curajul sa le ceara. Angajatorii fac cateodata atatea gafe si porcarii incat te intrebi cum e posibil sa nu fie ingropati in procese. Sunt foarte putine organizatii care respecta asa cum trebuie legislatia si procedurile de resurse umane. In restul, domneste haosul, totul e facut doar de forma pentru ca atunci cand vine „controlul” sa fie totul la dosar si sa dam bine la inspectie.

Revenind la cei cu care am discutat, erau oameni care au absolvit psihologia, care aveau functii de coordonare in departamente de resurse umane si care nu erau capabili sa faca un profil al unui candidat „fictiv”, ale carui trasaturi le erau oferite pe tava. Nu reuseau sa descrie in termeni cat de cat de specialitate personalitatea unui om, de parca le lipsea vocabularul.

Cat despre partea administrativa, (aici ma refer la dosarele personalului), nimeni nu stie cu ce se mananca si fiecare interpreteaza legislatia dupa bunul plac, astfel incat sa se elibereze de o responsabilitate in plus. Asta ma enerveaza, mai ales cand avem atata informatie la indemana; cu un simplu search pe Google aflam toate informatiile relevante despre schimbarile legislative, ba chiar si drafturi de adeverinte si contracte. Numai sa avem putina initiativa.

Acum si HR-ul asta are o parte teoretica. Pe care ar trebui sa o stim, macar asa cat sa avem idee unde sa cautam raspunsuri la problemele cu care ne confruntam. Teoria exista ca sa fie chestionata, sa i se aduca imbunatatiri, dar cand noi facem treaba de mantuiala ca sa terminam mai repede si sa o bifam de pe lista, atunci cum sa avem pretentia sa ne dezvoltam? Cum putem imbunatati teoria?

Ideea e ca nu oricine poate face HR. Nu este esential sa ai studii in domeniu, insa e necesara dorinta de a invata, pasiunea pentru meserie si respectul pentru oameni. Chiar daca o persoana a terminat o facultate de psihologie si are 3 mastere in HR, dar nu reuseste sa exprime clar problema, sa gaseasca solutii, sa stabileasca o conexiune cu oamenii din jurul sau, sa „jongelze” cu candidatii in interviuri, sa stie clar ce inseamna KPI, cum se evalueaza performanta si cum sa alcatuiasca niste fise de post bune, atunci nu poate fi un om de resurse umane bun.

Ceea ce in Romania nu mi se pare ca se intelege este faptul ca indiferent de studiile pe care persoana le are, trebuie sa inteleaga business-ul pentru a fi capabil sa alcatuiasca o strategie buna, pentru a –i convinge pe parteneri sa o urmeze si sa o implementeze. Acesta mi se pare cu adevarat un om de HR valoros.

Cei mai buni oameni de resurse umane pe care i-am intalnit au fost cei care proveneau din diferite medii de afaceri, care au trecut prin mai multe experiente si care au capatat o viziune de ansamblu focusata pe identificarea problemelor. Desigur, conteaza foarte mult si comportamentul pe care individul il are fata de jobul sau. Trebuie sa fie o persoana cu imaginatie bogata, creativa, sa incurajeze oamenii sa se exprime si sa vina cu idei noi astfel incat sa ajute la dezvoltarea companiei, sa o faca sa priveasca spre viitor si sa fie in pas cu noutatile tehnologice.

Subliniez totusi ca un om bun de HR este format de ceea ce face si cum o face si nu de ceea ce stie sau nu. Tine de comportamentul pe care omul il are cand vine vorba de a-si face treaba, ca si in celelalte meserii, de altfel.

Participa la ResUmE daca vrei sa devii om de HR

Cu avant primavaratic, asociata DaAfaceri organizeaza un eveniment care se adreseaza tinerilor ce vor sa isi croiasca o cariera in domeniul resurselor umane.

Pe scurt, acestia vor sa va prezinte care este diferenta dintre o firma de recrutare si un departament de resurse umane al unei companii si totodata sa va faca cunostinta cu specialisti din domeniu. Acum aveti ocazia sa aflati ce trebuie sa faceti pentru a deveni om de HR.

Cand si unde?

Desfasurat pe parcursul a 3 zile: 27-28-29 martie, ResUmE le va oferi studentilor participanti oportunitatea de a interactiona direct cu profesionisti din acest domeniu,  in cadrul departamentului de HR al Oracle Romania si in compania de consultanta in HR, Dr. Pendl &Dr. Piswanger Romania.

Care este scopul acestui eveniment?

Sa ii ajute pe cei interesati sa inteleaga mai bine activitatile care se desfasoara in culise si de ce;

Sa prezinte diferentele, avantajele si dezavantajele dintre departament si agentie si mai ales de ce se intampla ca acestea sa colaboreze;

Sa ii orienteze pe cei interesati catre deschiderea propriilor agentii prin prezentarea plusurilor si minusurilor dar si cu ajutorul sfaturilor primite de la oameni cu experienta in domeniu;

Cum se procedeaza?

Se vor selecta cinsprezece studenti, care vor fi impartiti in grupe de cate cinci si vor petrece pe rand cate o zi alaturi de profesionisti in HR, in interiorul unui departament dintr-o companie cat si intr-o agentie de resurse umane, dupa cum urmeaza:

	Ziua 1	Ziua 2	Ziua 3
Agentie HR	Grupa 1	Grupa 3	Grupa 2
Departament HR	Grupa 2	Grupa 1	Grupa 3

Unde te poti inscrie?

Inscrierile se fac pe blogul evenimentului ResUmE, in perioada 12 – 16 martie.

 

Care este profilul candidatului?

Student al ciclului de licenta sau masterand;

Pasionat de domeniul resurselor umane;

Poseda cunostinte din acest domeniu ce vor fi testate prin formularul de inscriere si prin participarea la un interviu;

Dinamic, sociabil, curios, inteligent;

Dornic sa participe activ si sa  interactioneze cu moderatorii workshop-urilor, pentru a asigura desfasurarea lor intr-un mod cat mai dinamic, facand astfel posibila aparitia unor dezbateri si discutii libere, pe cat de provocatoare, pe atat de folositoare participantilor.

Asta nu-i tot!!

Pentru a aprofunda cele invatate pe parcursul celor trei zile, un student va fi premiat cu o saptamana de shadowing in cadrul companiei  Dr. Pendl & Dr. Piswanger Romania.

 

 

Cum poate Facebook sa te scoata din cursa pentru un job

E inevitabil ca aproape toate persoanele din mediul urban (chiar si rural) sa nu detina un cont pe o retea de socializare. In timp ce unii realizeaza importanta punerii informatiilor personale pe tapet, altii nu se sfiesc sa imparta cele mai intime sau chiar jenante momente din viata lor, publicand imagini, clipuri si mesaje despre momente in care erau beti sau faceau ceva compromitator, considerand ca sunt „cool”.

Angajatorii folosesc aceste retele de socializare pentru a-si face o idee despre tine inainte de a te angaja sau chiar inainte de a te chema la un interviu. Si odata ce informatia a fost lansata acolo, in maruntaiele Internetului, un lucru e cert: va ramane pentru foarte mult timp, la numai un click distanta.

Ca un potential angajat trebuie sa cantaresti foarte bine care sunt informatiile pe care alegi sa le faci publice si sa ai in vedere ca acestea iti alcatuiesc imaginea online – brandingul tau personal. Atunci cand iti va scrie numele la cautare pe Google, angajatorul va vedea pozele cu tine de la ultima petrecere dezlantuita si va fi mai putin impresionat de masterul tau in fizica atomica. Chiar daca ai intentia sau nu, tot ceea ce impartasesti despre tine in mediul online iti afecteaza viitorul pentru ca toate actiunile tale din online sunt o marturie a nivelului tau de maturitate si seriozitate (sau a lipsei acestora). Cei mai afectati in acest sens sunt tinerii, pentru ca ei tind sa se expuna fie pentru a capta atentia sau pentru a trezi admiratia prietenilor si colegilor sau pur si simplu din teribilism, fara sa se gandeasca la consecinte.

Sursa imagine aici.

Totusi retelele de socializare sunt o arma cu doua taisuri. Asa cum poti fi perceput intr-un mod defavorabil poti la fel de bine sa iti creezi o imagine de profesionist, daca iti alcatuiesti unprofil „cuminte” cu informatii relevante pentru viata ta profesionala (diplome, cursuri, concursuri scolare pe care le-ai castigat, proiecte la care ai participat, olimpiade, etc.)

Citeam zilele trecute pe Facebook marturia cuiva care spunea ca „minte la interviuri”, intr-o discutie cu un prieten din reteaua lui. Asta desigur nu poate fi o informatie pe care un potential angajator sa o perceapa ca fiind pozitiva. Omul avea impresia ca profilul sau este privat si credea ca poate spune orice. Dar, iata ca tot ceea ce spui este asociat cu numele tau. Asadar, trebuie sa te gandesti foarte bine inainte sa apesi Enter.

Evita sa ii faci cu ou si cu otet pe angajatori sau sa il barfesti pe sef ca e un tiran neintelegator care te face sa lucrezi peste program. Lucrurile acestea mai devreme sau mai tarziu ajung la persoana in cauza si niciodata nu se termina cu bine pentru tine. In SUA sunt foarte multe cazuri in care angajatii au fost concediati din cauza profilelor lor de Facebook. Fie au pus poze extrem de compromitatoare cu ei, fie au facut comentarii dintre cele mai nepotrivite la adresa sefului si colegilor de serviciu. Altii chiar au dezvaluit informatii confidentiale din companie sau despre proiectele in care erau implicati.

Iata un exemplu despre care am citit pe site-ul Business Magazin: „O angajata a bancii Loyds Banking Group a fost concediata pentru un mesaj scris pe Facebook in care compara veniturile proprii cu cele ale sefului companiei. Stephanie Bon (37 de ani), angajata in departamentul de resurse umane al bancii, a publicat pe Facebook un mesaj despre diferenta intre salariul ei si cel al noului director executiv de la Loyds Banking Group. “Noul CEO al LBG castiga 4.000 de lire pe ora. Eu castig 7 lire. Asa este corect”, a fost mesajul publicat de Bon pe pagina personala de pe Facebook.”

O alta situatie de acest fel a fost semnalata intr-o manastire din Spania, in care o maicuta isi petrecea tot timpul pe Facebook dupa ce si-a creat un profil:

Mai jos aveti un filmulet ( un fel de parodie dusa la extrem) despre felul in care Facebook iti poate afecta viata profesionala si cum poate chiar sa reprezinte o piedica in  cautarea unui loc de munca:

Pe langa toate acestea, iata si o serie de greseli foarte mari pe care trebuie sa le eviti in utlizarea Facebook:

– Nu comenta la adresa potentialilor sau actualilor angajatori;

– Nu face publice numele companiilor la care ai aplicat, mai ales cand ii ai in lista de prieteni pe recruiterii care lucreaza la acestea; (Nu adauga in lista de prieteni recruiterul cu care ai sustinut interviul, nu e tocmai profesionist din partea ta;)

– Nu posta statusuri sau mesaje pe wall spunand cat de “naspa” a fost interviul la Compania X si “ce urata era tipa cu care am vorbit” sau “l-am facut pe fraierul ala la interviu”;

– Nu scrie pe wall faptul ca ai aplicat la un job de Account Manager, dar ca nu ai habar cu ce se mananca si ca oricum nu esti calificat pentru el;

– Nu pune imagini ridicole in care te strambi sau te prostesti in diverse moduri. Nu cred ca mai e cazul sa le mentionez pe acelea in care esti sub aburii alcoolului, sau imbracat sumar, te saruti cu cineva, etc.

– Comentariile pe care le faci trebuie sa fie scrise cat mai corect gramatical si nu trebuie sa contina cuvinte obscene, sa fie extremiste sau scandaloase;

– Renunta la afisarea vederilor politice, atat in profil cat si in comentarii, like-uri si lista de prieteni. Daca potentialul / actualul angajator e in opozitie cu tine s-ar putea sa iti dauneze;

– Ai grija cu cine te imprietenesti. Daca ai in lista ta persoane care epateaza intr-un mod lipsit de bun simt (poze, fapte, comentarii si postari antisociale sau scandaloase) poate ar fi mai bine sa renunti la ei;

 – Pe acelasi sistem, ai grija la ce dai Like. Fereste-te de pagini/artisti care promoveaza droguri, alcool, sex, comportamente extremiste sau antisociale;

– Ai grija cand cineva iti da tag la poze. E foarte bine sa fii vazut la conferinte, workshopuri, evenimente care tin de sfera ta de activitate profesionala. Dar nu e bine deloc sa fii tag-uit intr-o poza de la botezul finilor, exact cand abia te tineai pe picioare, sprijinit de unchiul Gica, transpirat, descheiat la camasa si cu o sticla de vin in mana;

– Fereste-te sau renunta la aplicatiile intruzive. Cele gen: “Trimite un pupic”, “Horoscop” sau “Ce nume de indian ai”. Cei care nu te cunosc nu le considera nici amuzante, nici profi. Incearca sa nu ai de-a face cu aplicatiile in general. Odata ce intri in joc, nu ai intotdeauna control asupra modului lor de operare;

– Fereste-te sau renunta la aplicatiile care iti fac update automat la status via Smartphone. Ma refer aici in mod special la cele care iti fac cunoscuta prezenta in diverse locuri. Daca tocmai ti-ai luat una, doua zile libere pe caz de boala si pe Facebook doar ce a aparut un update in aplicatie ca te-ai dus in vreun club, imagineaza-ti consecintele fata de firma la care lucrezi.

– Fereste-te sau renunta la jocuri. Acestea transmit cateva mesaje care nu sunt in concordanta cu etica de lucru: a) daca te joci de la birou inseamna ca ai prea mult timp liber sau nu te achiti de sarcini; b) preferi sa te joci in loc sa citesti o carte sau sa intreprinzi o activitate care sa te dezvolte profesional si personal; c) esti superficial. Daca nu te poti abtine de la jocuri, e simplu: iti faci un alt cont, cu alt nume decat cel real si acolo te poti juca oricat de mult vrei. Dar nu lua asta ca pe un sfat, e o doar o solutie de compromis.

– Daca ti-ai luat o zi libera pe motiv ca esti bolnav, nu o petrece postand pe Facebook;

– Daca ti-ai mintit seful ca motivul pentru care ai lipsit de la sedinta de consiliu era din cauza unei probleme de familie dar tu ai fost de fapt la o petrecere, tine cont ca prietenii tai pot posta poze in care te afli si tu, de la petrecerea respectiva;

– Nu iti updata statusul de Facebook de pe telefon, in timpul interviului (daca recruiterul iese pentru doua minute din incapere);

Pentru cei interesati, iata si o schema care ilustreaza modul in care companiile fac verificarea candidatilor/ angajatilor si cat sunt acestea de folositoare.

Politica martisorului

Femeilor le plac  atentiile si cadouasele, fara echivoc, oricand si in orice ambalaj. De Martisor, chiar daca nu recunoastem niciodata deschis, ne asteptam sa primim ceva: o floare, un martisor, o felicitare, o bomboana, un snur alb-rosu.

Discutam cu un barbat zielele acestea despre oferirea martisoarelor la birou si am aflat ca e o treaba destul de grea pentru colegii nostri.

Ei bine, in primul rand, e destul de greu pentru ei sa aleaga martisorul perfect pentru consoarta, sora sau mama si bunica, pentru a se mai gandi si la ceva special pentru colegele de birou. Apoi intervin alte intrebari: ce sa le cumpere? Sa fie martisorul traditional sau o floare, o ciocolata, ceva? Cam ce ar fi potrivit si ce suma s-ar cuveni sa cheltuie? Cui sa dea martisor si pe cine sa ignore? Dupa ce criterii sa faca departajarea femeilor care primesc sau nu cadouas de 1 Martie?

Inchipuiti-va ca toate aceste intrebari apar in mintea barbatului in preajma acestei luni dedicate femeii.

Am facut o compilatie mica de sfaturi, dupa ce am initiat un brainstorming cu cateva dintre prietene, pentru a-i ajuta pe barbatii care se confrunta cu asemenea probleme:

–         Cu o floare nu dai gres niciodata. Asadar poti cumpara un buchet mare de lalele sau ghiocei si sa oferi fiecarei colege (e cadoul ideal daca ai foarte multe femei la birou) cate un fir;

–         Felicitarile sunt ideale daca vrei ceva personalizat. Scrie o urare sau un mesaj original, de mana, iar colegele tale vor aprecia foarte mult gestul si faptul ca ti-ai luat din timp sa faci asta pentru ele;

–         Fereste-te sa faci cadouri care constau in diverse produse cosmetice (creme, deodorante, sapunuri, etc.) sau vouchere pentru tratamente corporale – s-ar putea ca receptia mesajului sa fie dezastruoasa;

–         Nu achizitiona martisoare la 0.50 bani bucata, din plastic sau cauciuc – sunt kitschoase si transmit mesajul ca nu ai avut timp si nici nu ai vrut sa iti bati capul sa iei ceva mai dragut, ca o faci din obligatie;

–         Chiar si o ciocolata sau o bomboana de ciocolata frumos impachetata sau legata cu un snur constituie un cadou frumos pentru femei (eu nu am intalnit pana acum o femeie careia sa nu ii placa ciocolata, asadar e un cadou cu care intotdeauna mergi la sigur);

–         Evita sa faci cadouri scumpe (bratari, lantisoare sau brose din metale pretioase), vei starni zvonuri si ridicari din sprancene. Toti se vor intreba cat castigi tu daca ti-ai permis sa le fericesti pe colegele tale cu asemenea atentii scumpe;

–         Incearca sa nu faci o diferenta intre cadouri/ martisoare, sa oferi obiecte asemanatoare sa nu trezesti invidii sau comentarii cum ca o preferi pe Marineasca in detrimentul Georgeascai;

Acestea fiind spuse, va doresc o primavara cat mai calduroasa si plina de bucurii! De-abia astept sa vad ce ne rezerva Ziua Barbatului si cum e sarbatorita de acestia.