Erori in procesul de recrutare (partea a II a)


Pentru ca in articolul precedent am abordat partea ceva mai teoretica a erorilor intalnite in procesul de recrutare si selectie, am decis sa fac o lista care sa le cuprinda pe cele de natura informala, care nu sunt dezbatute neaparat in manualele de specialitate si care de aceasta data ii vizeaza pe candidati si nu pe recruiteri.

Am facut o mica selectoe de gafe, asa cum le numesc eu, cu care multi se confrunta atunci cand participa la interviuri.

Telefonul

Este cea mai des intalnita gafa din partea candidatilor. Fie din cauza emotiilor, lipsei de timp, grabei, sau pentru ca au uitat pur si simplu sa inchida telefonul mobil, multi candidati trec prin jena de a primi un apel in timpul interviului. Este o intrerupere enervanta, care scindeaza discutia si creaza o atmosfera usor tensionata. Am avut si candidati care au raspuns la telefon in momentul in care a sunat in cel mai natural mod cu putinta, fara sa se scuze sau sa schiteze vreun gest la adresa mea care asistam consternata la discutiile lor telefonice cu sotia sau chiar cu o alta companie la care isi programau nestingheriti o intalnire. Prin faptul ca omul nu si-a pus telefonul de-o parte ii transmite recruiterului o lipsa de interes vis a vis de jobul pentru care a fost chemat si discutia desfasurata, de aceea, fara exceptie, intr-un interviu telefonul ar trebui sa fie inchis.

Cadourile

Multi oameni au ramas cu mentalitatea care le-a fost insuflata inca din scoala generala cand parintii ii indemnau sa ofere cadouri profesorilor. Chiar si acum persoanele ceva mai in varsta se prezinta la interviu cu flori, ciocolata, cafea, bomboane si alte asemenea „atentii”. Oricat de bine intentionati ai fi si fara dorinta de a influenta intr-un anume fel rezultatul interviului, cadourile sunt intotdeauna interpretate gresit. Apare astfel o problema de etica in urma careia integritatea recruiterului este cea care are cel mai mult de suferit. Colegii sai automat vor crede despre acesta ca selecteaza candidatii dupa criterii „dulci”. Nu stiu altii cum sunt, insa eu cred ca darurile nu au ce cauta in relatiile de afaceri si de serviciu. Asa e cel mai bine pentru toate partile.

Implorarea

Oricat de mult iti doresti un loc de munca si oricat de disperat ai fi sa il obtii, nu implora pentru acesta! Recruiterul va ajunge sa creada ca ceva este in neregula cu tine la nivel psihologic si ti-ai ratat sansa de a candida macar la postul respectiv. Daca incepi sa te lamentezi si sa povestesti istoria trista a vietii tale si a problemelor prin care treci, nu o sa reusesti sa sensibilizezi recruiterul sa te propuna mai departe pentru job. Cel mai bine ar fi sa pui accentul pe calitatile si abilitatile tale relevante pentru post. Ofera argumente si convinge-l ca esti potrivit pentru munca respectiva, citeste cu atentie descrierea postului si documenteaza-te in legatura cu compania, nu incerca sa il misti cu povestiri triste. Nu functioneaza.

Barfa

Chiar daca seful tau era un tiran si te obliga sa lucrezi prea mult peste program, incearca sa eviti sa impartasesti aceste detalii despre el la un interviu de angajare. De asemenea, cu totii am avut colegi enervanti sau nesuferiti insa nu e indicat sa ii barfim nici pe ei, mai ales in fata unui potential nou coleg, care inevitabil s-ar gandi oare despre el ce ai spune in momentul in care ai fi angajat. Nici peripetiile prin care ai trecut la fostele locuri de munca nu aduc un plus imaginii pe care o impartasesti recruiterului, asadar revizuieste-ti planul de a te „promova” in cadrul unui interviu. Vorbeste despre oportunitatile de promovare, ce anume iti placea la jobul anterior, ce iti doresti in plus fata de oferta de acolo, etc.

Limbajul nonverbal

Multi dintre noi nu dau doi bani pe limbajul nonverbal, ca sa nu mai spun ca nu se gandesc niciodata la acest aspect atunci cand intra intr-un interviu. Ei bine, ar trebui pentru ca spune foarte multe despre un om. Simpla pozitionare a mainilor sau mimica fetei lasa loc de multe interpretari. De exemplu, bratele incrucisate denota un comportament de aparare, de protejare fata de ceva anume. Ticul de a ne atinge excesiv fata sau urechea cu mana in timpul unei discutii ofera indicii cum ca persoana ascunde ceva. E ca si cand si-ar controla mimica fetei ca sa verifice daca este in concordanta cu spusele sale. E foarte greu sa controlam limbajul nonverbal si microexpresiile, pentru ca sunt aproape involuntare. Asadar, mare atentie la tinuta, postura, felul in care pozitionezi mainile sau picioarele si gesturile pe care le faci. Totul este interpretabil.

Emotiile

Fiecare dintre noi reactioneaza diferit cand suntem supusi stresului. In functie de persoana simptomele se pot manifesta prin: transpiratie abundenta, tremur necontrolat al mainilor, inrosirea la nivelul fetei, tendinta de a vorbi prea mult sau de a se inchide in sine. Recruiterii sunt si ei oameni si daca au si o pregatire psihologica, inteleg foarte bine aceste scapari, atata timp cat nu sunt exagerate si atrag dupa ele comportamente iesite din comun.

Se spune ca e in regula sa fii putin emotionat pentru ca inseamna ca iti pasa de ceea ce se intampla si te concentrezi mai bine pentru a avea rezultatele asteptate. Am intalnit si situatii in care lucrurile nu au fost chiar roz pentru candidati. De exemplu, rasul necontrolat pe sistem nervos este un adevarat impediment in purtarea unei conversatii, pentru ca la fiecare cuvant persoana izbucneste in ras. Ca profesionist, nu poti sa razi si tu la randul tau, imagineaza-ti ce ar iesi; asa ca singura solutie este sa ignori rasetele si sa te concentrezi pe raspunsurile date de persoana intervievata. Totusi trebuie mentionat faptul ca un astfel de comportament, desi inteles de catre recruiter, nu inseamna ca nu constituie un impediment destul de important in obtinerea unei slujbe, mai ales daca aceasta presupune un mediu de lucru stresant.

Daca stiti ca aveti astfel de probleme in conditii de stres, incercati sa le depasiti prin exercitii, prin discutii, terapie sau orice alte mijloace care crederi ca v-ar fi de ajutor.

Asa cum un CV foarte bine structurat iti  poate castiga participarea la un interviu, la fel si abilitatile slabe de comunicare sau de interactionare cu recruiterii iti pot diminua sansele de a ocupa postul.

Cei mai multi dintre noi ne concentram atat de tare pe ceea ce trebuie sa facem la un interviu, incat uitam sa mai fim noi insine. Recruiterul este si el om si de aici trebuie sa pleci intotdeauna, sa iti imaginezi o discutie cu o persoana, nu cu un sef pe care vrei sa il impresionezi.

Posted on February 21, 2012, in Recrutare and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. 3 Comments.

  1. Multumesc! Da, de aceea am si scris despre discutia acelui candidat pentru ca mi-a ramas intiparita in minte si mai ales m-a socat faptul ca a raspuns la telefon ca si cand ar fi fost cel mai natural lucru de pe lume.

  2. Carmen, felicitari pentru articol! Cu telefoane care taraie si sunt bagate in seama de candidat m-am lovit si eu. Daca eu mi-am pus telefonul pe silent sau am respins apelul cand a sunat, de ce nu o poate face si candidatul? 🙂 Iar partea cu discutia cu un alt angajator in timpul interviului cu tine… este.. delicioasa. :)) Altfel nu pot sa ii zic!

  1. Pingback: Erori in procesul de recrutare (partea a II a) « Tipa de la HR | BunDeCitit.ro